Am observat că la noi în ţară este un sindrom care şi el la rândul lui a fost capturat de alţi proşti care ies în faţa ecranului pentru nişte bani.
Aud des termenii “cocalar”, “piţipoancă”, “sclav”.
O să încerc să fiu foarte scurt în limita penibilului meu.
De ce am ajuns noi, oamenii care judecăm pe restul, să folosim aceste cuvinte prelevate de alţi proşti?
Nu ai nimic de spus? Uite că eu am! Şi fi atent, că te las în spate să te zbati. Când o să îţi dai seama că şi tu eşti unul dintri acei oameni care pentru tine la momentul actual sunt egali cu o firimitură o să fie prea târziu.
Am observat că termenul ''cocalar'' este folosit des la băieti ..normal că nu s-ar putea folosi pentru fete, că avem unul corespunzator, ''piţipoancă'' .
Aceşti oameni pentru mine sunt nişte fiinţe normale care nu au avut şansa să se afirme, care nu au bani destui sau gură să se exprime. Nu toţi au fost crescuti acasă sub un acoperiş.
Faptul că vezi un om cu haine neadecvate, cum le-ai zice tu, ''căcaturi'' nu te-a făcut să te întrebi dacă acel om ar avea bani? Nu ar vrea şi el să aibă o bluză la fel ca a ta?
De ce multe fete ajung să îşi facă botul cu 3 etaje de ruj şi 6 de strugurel? Ca să vadă lumea că au buze dar sunt virgine.
Detest cum românii vorbesc despre România ca despre o sclavă! Ca despre un nimic... Lipsa de respect pentru ţara în care care s-au născut pentru mine dă dovadă de un gol mintal. Cei cu aceste concepţii nu sunt decât nişte râme.
Mă mir, cum de au ajuns să râdă de compatrioţii lor?
Cum televizorul face din maimuţă robot.
Revin la caracterizarea mea pentru ei.
Cocalarii sunt acei oameni împărţiţi în două categorii: cei care nu au un venit imens financiar, şi cei pe care îi pupaţi voi în cur mereu când îi vedeţi cu lanţuri uriaşe aurite cu aur auriu... Le dai bani şi ei ce fac? Te înşeală pe faţă şi tu zâmbeşti fără să conştientizezi...
Despre fetele care sunt numite ''piţipoance'' pot să zic că nu ele sunt de vină că au ajuns în felul acesta... Şi voi cei care nu le daţi două palme să îşi revină sunteţi vinovaţi la rândul vostru, le spuneţi că-s frumoase, că-s drăguţe, ce noapte grozavă, pok-pa.
Detest cum oamenii ajung să fie ca nişte râme, să fie ''ţărani '' în adevăratul sens al cuvântului.
Acum o să sari să îţi ceri dreptul, că ce am eu cu ţăranii?
Păi cred că nu am nimic... Adică nu cred, nu am… Însă şi de acolo, cum de peste tot în lume, răsar şi seminţe negre.
Eu nu vreau să trăiesc într-un cub plin de seminţe şi de inconştienţă şi să mă înec când vine praful alb.
Nu mai pot să vad oameni care păşesc cu ochii închişi, care zâmbesc la o simplă banană. Oare de ce mulţi ne compară cu maimuţele? De ce purtăm oare un cap pe umeri? Sau vreţi să ajungem precum ‘’cavalerul fără cap’’ ?
De ce oare te întrebi acest ‘’oare’’..? De ce există, de ce mereu folosesc oare?! Că nu pot să mă opresc la gandul că o să rămâi mereu la fel. Vezi? Chiar dacă te dojenesc, tot te iubesc. Ai observat cum te iubesc, chiar simt ceva. Nu pentru tine, evident, ci pentru mine. Ghinion, nu?
Oare te poţi opri de la refuz? Te poţi izola de lumea care e toată la fel dar nu se aseamănă?
Eşti bolnav? Eşti stresat?
Zâmbeşte şi gândeşte-te la problemele celorlalţi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu