luni, 7 noiembrie 2011

Imortalitate mentala


  Am auzit că se vorbeşte, se şoptesc cuvinte interzise într-o lume permisă, într-o lume plină de oameni care convietuiesc neperturbaţi, unde nu toţi pot ajunge de la stadiul de animal la stadiul de om, unde părerea mea despre voi este una impară, unde oamenii nu sunt toţi consideraţi şi catalogaţi la fel.
   Aici e lumea unde noi trebuie să respectăm regulile de bază. De unde a pornit lumea asta murdară plină de animale care spre blasfemia şi ilogica noastră mirare merg în două picioare? Când oamenii curajoşi au fost asasinaţi în lumina lunii, când ciorile zboară pe cer aşteptând nuca să cadă din copaci înainte să o fure.
    Ne zbatem pentru a trăi, ne omorâm între noi, ne aruncăm de pe blocuri, ne spânzurăm pentru a ne rezolva singuri problemele vieţii. Îţi respect decizia, însă cu fiecare om alb pe care-l pierdem răsare unul negru. Şi nu mai suntem consideraţi dacii liberi de altă dată, suntem ''jucăriile'' unor sclavi de ''??????'' pe care noi, rasă pura, ne-am jucat cu femeile lor, le-am imbrăcat, şi când au ajuns să se unească cu noi i-am omorât si nu am alergat după ei, nu le ascultăm muzica, noi eram numiţi ‘’dacii liberi’’ şi nimeni pe lumea asta nu mai era numit aşa. Vocea lor se auzea din munţi  precum un nor care predică moartea. Trăiesc într-o lume mizerabilă unde animalele au ajuns să nu mai fie tratate ca atare, ci respectate. De ce să ne fie frică nouă, cei care eram fiii lui ''Zalmoxis'' şi ''Zeus'' de animale?
    De ce am ajuns noi oamenii albi cu sângele nobil să ne infectăm rasa cu animalele?
    Oare s-a meritat această eroare fatală care a adus la decenii de mizerie şi înmulţirea lor? De ce le-am permis noi să ajungă mai presus de noi? De ce noi trebuie să suportăm toate defectele lor?
     Şi consider că lumea a ajuns la un nivel de prostie cretină care induce la blasfemie şi se soldează cu ''ingeri fără aripi'' care ajung pe pământ.
     Nu pot să cred că lumea încă crede în Dumnezeu şi în Lucifer, nu pot să cred că plângeţi după un mort şi înca nu îmi vine să cred că îţi este frică de moarte când ştii că o să te reîncarnezi sau o să ajungi la un nivel spiritual neatins de pământeni. Dar tu o să îmi reproşezi că sunt nebun, că sunt Satan, Lucifer, Diavol, mai ştiu eu cine în persoană şi că vreau să te omor, că vreau să îţi fur sufletul.
    Şi acuzele tale îmi aduc bunăstarea cu care m-am născut, că şi eu am fost la rândul meu un ''înger fără aripi'', însă pentru un timp am ajuns să fiu ferit de lumea adevarată. Era să ajung ca voi,  ''oamenii din glob'',  unde prima regulă este "Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău." Iar apoi urmează acele... ‘Să nu ai alţi dumnezei afară de mine. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti." Este ciudat când de mic nu eşti lăsat să alegi şi să nu mai zic după cele două propoziţii nici când vei fi mare.
   Lumea o să fie împărţită în două precum un tron care o să-mi fie oferit cadou mie de catre muritorii care nu au crezut că voi învinge!
Luna va ajunge pe pământ, se va deschide şi din ea vor ieşi patru cavaleri.
Ingerii voştrii se vor zbate în flăcări când soarele va ajunge lângă lună pentru a eclipsa lumea voastră.
Nu vă cer să vă căiţi sau să iubiţi pe cine nu vedeţi!
VĂ cer să avansaţi emoţional şi să nu mai credeţi în tot ce ''zboară''.
Şi nu uitaţi, lumea are nevoie de oameni albi care să ne aducă spre victorie împotriva animalelor care vor să ne conducă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu